Împrumut de 200 de milioane de euro de la BIRD: o şansă pentru reformarea învăţământului românesc?

Împrumut de 200 de milioane de euro de la BIRD: o şansă pentru reformarea învăţământului românesc?

Pe 25 februarie, Guvernul a aprobat contractarea de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD, parte a grupului Băncii Mondiale) a unui împrumut de 200 de milioane de euro. Banii vor fi folosiţi pentru finanţarea “Proiectului privind învăţământul secundar”, un proiect realizat de Banca Mondială pentru Executiv, şi care îşi propune creşterea numărului de elevi care îşi continuă studiile prin înscrierea la universitate precum şi creșterea gradului de absolvire a primului an de învățământ superior. Proiectul implică atât reforme structurale cât şi intervenţie directă în şcolile şi universităţile româneşti, în urma unei cercetări a contextului şi factorilor care împiedică accesul egal la educaţie. Investiţiile vor viza în proporţie de 75% sectorul secundar, iar în proporţie de 25% sectorul terţiar. Principalii beneficiari vor fi tinerii din categorii defavorizate, dintre care o parte semnificativă o vor reprezenta tinerii de etnie romă.

Potrivit comunicatului oficial al Guvernului, proiectul este structurat pe trei componente:

1. Intervenţii la nivelul liceelor şi intervenții sistemice: “granturi, asistență tehnică, instruire și bunuri” pentru realizarea mai multor activități precum: “acordarea unor ore de remediere, meditații, consiliere, orientare profesională, activități extracurriculare, vizite de documentare, participări la competiții, rețele intrașcolare, stagii de formare, achiziții de bunuri”. “Revizuirea programei școlare, formarea cadrelor didactice, îmbunătățirea platformei on-line pentru evaluări și examene naționale, elaborarea de materiale didactice digitale, etc” vor constitui intervențiile sistemice.
Beneficiari: 1160 de licee din mediul rural și urban reprezentând liceele care nu au înregistrat rezultate bune la examenul de bacalaureat.

2. Intervenţii sistemice la universități și programe de vară: granturi și asistență tehnică pentru realizarea unor activități pentru sprijinirea studenților cu risc de abandon școlar: “programe remediale, tutoriat, consiliere, seminarii, programe de vară, dezvoltarea unor centre de învățământ”.
Beneficiari: aproximativ 300 de facultăți din întreaga țară (85% din totalul facultăților de stat).

3. Management, monitorizare și evaluare – implementarea, monitorizarea și evaluarea unor studii privind eficiența diferitelor programe finanțate.
Implementarea proiectului se va realiza în șapte ani, din noiembrie 2015 până în decembrie 2022.

Contextul social-economic

În fundamentarea proiectului principalele coordonate sunt problema sărăciei şi evoluţia demografică a populaţiei României.
Desi rata sărăciei a scăzut semnificativ între anii 2000 şi 2009, România rămâne una dintre ţările europene cu cea mai mare rată a sărăciei populaţiei, în jur de 30%, în timp ce rata sărăciei absolute a oscilat în ultimii ani în jurul valorii de 5%.

Proiectul Guvernului se înscrie într-o strategie mai amplă de reducere a sărăciei prin adresarea unor probleme precum excluziunea socială şi marginalizarea unor comunităţi întregi. Astfel, o atenţie sporită o vor primi comunităţile rome, cele mai afectate de sărăcie:

saracia procente

Evoluţia demografică a populaţiei prezintă la rândul său semne de îngrijorare:

demografie

Pornind de la datele de mai sus, prognoza privind evoluţia numărului de copii aflaţi la vârsta înscrierii sau deja înscrişi la şcoală în anul 2025 indică o scădere cu 40% comparativ cu anul 2005.

Prin intermediul “Proiectului privind învăţământul secundar” se atrage atenţia asupra faptului că scăderea populaţiei active precum şi a numărului de studenţi vor avea consecinţe dramatice pe termen lung, nevoia de valorificare la cote maxime a resurselor umane ale României devenind cu atât mai urgentă. Acest lucru nu va fi posibil decât prin creşterea accesului la educaţie şi asigurarea unui învăţământ de calitate şi adaptat cerinţelor social-economice.

Contextul instituţional

Principala problemă identificată de experţii Bancii Mondiale la acest nivel este tranziţia îngreunată a elevilor din învăţământul secundar la cel terţiar, în principal din cauza ratei mici de absolvire a examenului de bacalaureat şi din cauza numărului crescut de studenţi care renunţă la studii înainte de absolvire. O analiză realizată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România în 20 de universităţi de stat, arata că rata abandonului pentru promoţia 2013 a fost de aproape 40%.

De asemenea, un studiu realizat de UNICEF plasează România pe primul loc în Uniunea Europenă în ce priveşte rata abandonului şcolar. În perioada 2011/2012, rata abandonului şcolar era de 19%, faţă de media europeană de 15%, în cazul elevilor cu vârste între 15 şi 18 ani. Specialiştii consideră că, în majoritatea cazurilor, principal cauză este sărăcia.

1. Rata redusă de absolvire a studiilor liceale

demografieprocente (5)

2. Rata redusă de absolvire a studiilor universitare

universitate procente (1)

Incertitudini

Nevoia investiţiilor eficiente în educaţie pe fondul unor date statistice cel puţin îngrijorătoare este de necontestat.
Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă va fi instituţia responsabilă pentru gestionarea, monitorizarea şi evaluarea implementării proiectului. Despre aceasta nu găsim însă nicio informaţie pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei Naţionale. În acelaşi timp, documentul prezentat pe site-ul Bancii Mondiale în care este detaliat proiectul Guvernului, nu prevede în varianta publicată la momentul contractării împrumutului, un set de indicatori prin care să fie evaluat impactul acţiunilor din cadrul acestuia, prin care eficienţa gestionării fondurilor să poată fi evaluată. De asemenea, cu excepţia precizării numărului de beneficiari, nu sunt prevazute ţinte clare, cuantificabile privind impactul la nivelul sistemului educaţional, cel puţin în ce priveşte numărul elevilor cărora le va fi facilitat accesul la educaţie sau al celor cărora le va fi facilitată absolvirea primului an de universitate.

Nevoia investiţiilor eficiente în educaţie pe fondul unor date statistice cel puţin îngrijorătoare este de necontestat. Cu toate acestea, există însă motive întemeiate pentru chestionarea intenţiilor din spatele acestei investiţii realizate sub forma unui împrumut cu dobânda, care se suprapune într-o bună măsura, dacă nu chiar se substituie unor tendinţe şi strategii asumate în faţa UE şi cu posibilităţi de finanţare prin fonduri europene nerambursabile. Ar fi fost de preferat ca astfel de iniţiative şi oportunităţi de reformare a sistemului educaţional să fie corelate cu programe similare, chiar şi de la nivelul societăţii civile, iar implementarea acestora să fie rezultatul unei consultări a principalilor stakeholderi din domeniul educaţiei: elevi, studenţi, profesori, părinţi, sindicate, dar şi privind la experienţele din afara României.

Este imperativ ca un astfel de proiect să fie gestionat în mod transparent, astfel încât societatea civilă, alături de unitatea desemnată de monitorizarea lui, precum şi autorităţi externe să poată semnala şi sancţiona orice gestionare defectuoasă sau îndoielnică a fondurilor. Educaţia românească duce în primul rand lipsă de un management eficient şi transparent şi doar apoi, de surse de investiţii.

Share:

We use cookies to give you the best online experience. By agreeing you accept the use of cookies in accordance with our cookie policy.