Audiere publică: Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I + II)?
1. Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I + II): ce tip de formare inițială va crește calitatea în sistemul de învățământ din România?
Schimbările produse în societate în ultimele decenii au avut impact și asupra mediului educațional – printre ele se pot menționa: fluctuațiile demografice, avansarea tehnologică și introducerea și utilizarea tehnologiei în educație, scăderea finanțării publice a educației, masificarea educației și deschiderea către grupuri tot mai diverse de elevi și studenți, fiecare cu nevoi multiple și diverse.
În acest context, rolul tradițional al cadrului didactic – de expert într-un anumit domeniu reflectat prin activitățile de predare (și cercetare) – a fost completat de o multitudine de roluri cărora cadrele didactice trebuie să le facă față în activitatea de zi-cu-zi. De exemplu: designul cursurilor, utilizarea noilor tehnologii, evaluarea progresului elevilor/studenților, facilitarea procesului de învățare centrat pe elev/student, consilierea academică și profesională a elevilor/studenților, rolul de administratori, manageri de proiecte și resurse, promotori de valori culturale, formatori de personalitate, exemple pentru elevi – viitori cetățeni ai societății, responsabili de propria dezvoltare profesională, contribuabili la dezvoltarea instituțională etc.
Masteratul didactic ar putea asigura profesionalizarea carierei didactice în sensul formării și dezvoltării competențelor specifice personalului didactic printr-un sistem coerent de formare inițială. Acesta ar evita desincronizarea, dezorganizarea și interpretările parțiale sau eronate ale legislației în vigoare observate până acum, la sistemul de formare prin module pedagogice. Masteratul didactic poate ajuta la crearea premiselor restructurării sistemului de educație în general și al promovare în cariera didactică în particular, inclusiv prin reconsiderarea statutului profesiei didactice la nivelul societății românești . Modulul psihopedagogic ar trebui să fie menținut ca variantă doar pe termen scurt și doar dacă nu există o posibilitate de reformare a carierei didactice în liniile descrise mai jos. Este important ca masteratul didactic să fie lansat ca o parte a unor reforme comprehensive a carierei didactice din învățământul secundar, altfel riscând să fie o măsură de reformă irosită și decredibilizată.
2. Care sunt avantajele și riscurile opțiunii recomandate de dumneavoastră? Ce soluții/metode propuneți pentru gestionarea acestora?
Avantajul principal al masteratului didactic este focusul crescut pe aspecte pedagogice, și existența posibilității de aprofundare direcționată spre contexte specifice (primar, gimnazial, lucrul cu copii în situații de risc, etc.). Principalul risc este derivat din atractivitatea redusă a carierei didactice pentru cei mai buni absolvenți ai ciclului de licență. Organizarea de masterate didactice ar trebui făcută în universități, cu un focus general pe aspecte pedagogice, și cu un focus (mai redus) pe un anumit domeniu/conținut (pe un sistem major/minor). Echivalentul dizertației într-un masterat didactic ar trebui să fie o lucrare practică pe una din ariile de specializare ale viitorului absolvent, cu aplicabilitate directă în clasă. Ar trebui inclusă o perioadă de practică de minim câteva săptămâni asociată finalizării masteratului didactic și lucrării practice finale.
3. Ce elemente ar trebui să aibă în vedere entitățile responsabile de organizarea masteratului didactic/modulului psihopedagogic (obiective, mod de funcționare ș.a.)? Ce soluții propuneți pentru gestionarea părților interesate care vor fi afectate de punerea în practică a opțiunii recomandate de dumneavoastră?
Masteratul didactic ar trebui să aibă o importantă componentă practică și să fie focusat pe deprinderea de competențe necesare pentru organizarea și facilitarea învățării în clase, dar și pe deprinderea abilități de lucru în comunități dezavantajate, cu copii cu nevoi speciale, etc. Ar trebui să existe posibilitatea de focusare (de tip ”minor”) pe obiective secundare de învățare pentru acei studenți care doresc să lucreze ulterior în comunități specifice (rural, romi, clase multietnice) dar și posibilitatea de aprofundare a pedagogiei aplicate pe anumite domenii (în sensul în care un student ar trebui să poată fi ajutat să învețe contextualizat în legătură cu materiile pe care dorește să le predea ulterior). Accesul ar trebui să fie liber indiferent de domeniul de licență finalizat de student, iar posibilitatea de specializare suplimentară (pentru a preda mai multe materii) ar trebui să existe într-un format de tip LLL, pentru a evita descurajarea participării absolvenților de licență din domenii de nișă (cu puține posturi normate în sistem). Un aspect crucial (care ține mai ales de autoritățile publice) este transformarea masteratelor didactice într-o condiție de acces în sistem doar în concordanță cu reorganizarea carierei didactice într-o opțiune atractivă de carieră, prin mărirea considerabilă a salariului pentru debutanți și prin oferirea unui nivel de autonomie personală a cadrului didactic care să permită utilizarea deplină a competențelor dobândite prin intermediul masteratului didactic. Fără adoptarea acestor măsuri NU recomandăm adoptarea masteratului didactic, deoarece există șanse minime de atragere a unui număr suficient de mare de tineri talentați spre un masterat cu opțiuni de carieră limitate și neatractive. În acest sens, este importantă implicarea ministerelor responsabile pentru educație și finanțe în lansarea unei reforme comprehensive a carierei didactice.
4. Ce așteptări și recomandări aveți privind colaborarea dintre părțile co-interesate?
Masteratul didactic ar trebui organizat de către facultățile/departamentele responsabile de educație din universități, și autorizate/acreditate conform legii. Ar trebui însă să existe o consultare a stakeholderilor (părinți, elevi, școli) în pregătirea programei de studiu și a structurii exacte a masteratului. De asemenea, ar trebui să există parteneriate cu școli locale pentru a permite creșterea numărului de ore de practică derulate în școală (aspect deficitar al actualelor DPPD-uri).
5. Ce opțiuni ulterioare vedeți pentru evoluția în cariera de profesor (e.g. doctorat didactic) pentru a face această carieră mai atractivă și a crește calitatea intrărilor în sistem?
Salariile sunt necompetitive pentru a atrage persoane talentate în sistem. Fără o mărire considerabilă a acestora, șansele unei reforme a sistemului sunt minime. Similar, coeficienții care vor influența mărirea salariului și promovarea ar trebui să se bazeze pe criterii de performanță, mai ales pe progresul relativ înregistrat de copii (în locul progresului absolut, unde există un bias legat de mediul de origine). Autonomizarea profesorului este alt aspect important pentru a valorifica schimbarea metodei de formare a cadrelor didactice.