Internaționalizarea universităților din România prin programele Uniunii Europene – Studiu de impact

poza site

Agenția Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), cu sprijinul Centrului pentru Politici Educaționale (CPEdu), a publicat studiul de impact cu tema „Internaționalizarea universităților din România prin programele Uniunii Europene pentru educație și formare“.

Studiul analizează modul în care programele LLP (Lifelong Learning Programme – LLP) ale Uniunii Europene au contribuit la procesul de internaționalizare a învățământului superior din România. Studiul s-a bazat atât pe date statistice colectate de către ANPCDEFP sau alte instituții naționale, cât și pe aplicarea unui chestionar în rândul reprezentanților a 63 de universități.

Concluzia analizei realizate este că programele LLP au avut o contribuție semnificativă în dezvoltarea dimensiunii internaționale a educației și cercetării în universitățile românești, impactul fiind vizibil în special la nivelul studenților, al corpului academic dar și la nivel instituțional.

Așa cum se arată și în studiu, în ultimii ani, internaționalizarea a devenit un indicator semnificativ pentru calitătea învățământului superior. Una dintre cele mai vizibile componente ale procesului de internaționalizare la nivelul învățământului superior o reprezintă programele europene de educație și formare profesională, cu precădere programele de mobilitate organizate în cadrul Erasmus. Regăsim aici mai multe activități precum mobilități individuale de studiu, plasament, mobilități de personal (academic și administrativ), proiecte transnaționale, vizite de lucru, parteneriate instituționale, etc.

Principalele rezultate ale studiului

  • Impactul asupra studenților

Opțiunea studențiilor români de a petrece o perioadă de mobilitate academică în afara țării este influențată de nivelul burselor Erasmus acordate și de lipsa cofinanțării naționale în opțiunile de mobilitate. Astfel, aceștia rămân printre cei mai puțin studenți mobili de pe continent, în ciuda unor progrese în rata relativă de participare în mobilitățile de studiu. De asemenea, opțiunile de mobilitate ale studenților s-au reorientat în ultimii ani spre Europa de Est și de Sud.
La nivelul universităților, cel mai mare număr de studenți plecați în mobilități provin din universități mari (Univ. Alexandru Ioan Cuza din Iași, Univ. Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București). Totuși, atunci când raportăm numărul de studenți mobili la numărul total de studenți înmatriculați, universitățile cele mai performante sunt: Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, Universitatea de Arte George Enescu Iași sau Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

Printre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă studenții români se numără lipsa de suport financiar adițional, puterea de cumpărare relativ mică rezultată din transferarea de venituri sau economii din România în multe alte state europene și problemele cauzate de recunoașterea studiilor.

În acest sens, studiul recomandă facilitarea mobilității studenților prin organizarea unor programe naționale de co-finanțare a schemelor de mobilitate, precum și creșterea echității în mobilitățile studenților, de exemplu, prin finanțare suplimentară pentru tinerii cu nevoi speciale.

În ce privește studenții străini care aleg să vină în România, aceștia rămân semnificativ mai puțini decât studenții români care aleg să plece în alte state. Deși se constată un trend crescător în participarea studenților străini în mobilități de studiu în România este importantă intensificarea eforturilor de a atrage studenți din alte state europene. Studiul atrage atenția asupra problemelor întâmpinate de aceștia în ceea ce privește integrarea în viața universitară, inclusiv lipsa de programe de studiu și cursuri în limba engleză dar și probleme în ce privește asigurarea serviciilor de cazare.

  • Impactul asupra personalului academic

Mobilitatea personalului academic a crescut semnificativ în perioada 2007-2013, România fiind chiar pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea ratei de mobilitate externă a cadrelor didactice. Impactul mobilității asura universităților a fost unul pozitiv, prin modernizarea curriculei și creșterea numărului de parteneriate cu instituții de învățământ superior din alte țări.

În același timp, numărul cadrelor didactice din Europa de Vest, Nord și Nord-Vest interesate să vină în România prin intermediul programelor de mobilitate a scăzut considerabil, fiind nevoie de noi eforturi susținute pentru facilitarea mobilității și cooperării integrate atât în zona educațională cât și în domeniul cercetării.

  • Impactul asupra universităților

Programele de mobilități, atât ale cadrelor didactice cât și ale studenților, au avut un impact major asupra universităților la nivel institutional, în special prin facilitarea accesului la rețele de comunicare academică și științifică și prin noi oportunități de dezvoltare instituțională.

Studiul recomandă o mai bună adaptare a instituțiilor în ce privește interacțiunea cu studenții și personalul din alte țări, prin extinderea gamei de servicii și cursuri oferite în limba engleză sau alte limbi de circulație internațională și continuarea eforturilor de branding instituțional.

Analizând impactul direct al programului LLP asupra gradului de internaționalizare instituțională, studiul concluzionează că acesta a contribuit la crearea unui cadru de activități care au dus spre o mai largă deschidere europeanăa universităților românești. De asemenea, noul mod de organizare a programelor europene din zona de educație și formare sub umbrela Erasmus+ a fost apreciat în mod pozitiv de instituțiile de învățământ superior, deschizând calea spre noi oportunități de parteneriat și colaborare la nivel european.

infografic mobilitate mic

Centrul pentru Politici Educationale

Centrul pentru Politici Educationale