InfoCPEdu

Info Scoala DoctoralaMinisterul Educaţiei a publicat lista cu toate şcolile doctorale din ţară şi cu profesorii coordonatori, transparentizând situația studiilor doctorale. Aflăm astfel că instituțiile de învățământ superior din România organizează în total 180 de școli doctorale, coordonate de 4007 conducători de doctorat în 67 de domenii de studiu și cercetare, existând discrepanțe seminificative între universități și centre universitare.

Astfel, în cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca sunt deschise 24 de școli doctorale, în timp ce 29 de universități publice din țară au afiliată doar o școală doctorală, iar Universitatea din București are afiliați 468 de conducători de doctorat, în timp ce 11 universități publice au conducători de doctorat într-un singur domeniu de studiu.

În continuare, vă prezentăm principalele concluzii, un clasament al universităților cu cele mai multe școli doctorale și coordonatori de doctorat, precum și valorile extreme identificate.

alb


infografic mobilitate mic

Câți studenți români pleacă în mobilități? Ce țări aleg și care sunt barierele pe care le întâmpină? Cum a contribuit programul Erasmus și alte programe ale UE la internaționalizarea universităților?

Centrul pentru Politici Educaționale a contribuit alături de Agenția Naţională pentr

u Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), la realizarea studiului „Internaționalizarea universităților din România prin programele Uniunii Europene pentru educație și formare“.

Mai multe detalii, precum și studiul integral, găsiți aici.

alb

12244750_1696337303911197_8027363745561590745_o

alb


INFOGRAF CONFInfoCPEdu: Dintr-o generație, 62% dintre tineri reușesc să ajungă să se înscrie la BAC. 20% abandonează școala până în clasa a 9-a și încă 22% în timpul liceului.

alb

alb


Evolutia numarului de studenti InfoCPEdu: Numărul de studenți din România a scăzut cu 47% din 2008 până în 2014. Cea mai mare scădere este înregistrată în universitățile private – 79%. În 2013, 56% dintre studenții universităților publice studiau pe locuri bugetate, spre deosebire de 38%, în 2008.

alb

InfoCPEdu finantarea educatiei 2009-2011 InfoCPEdu: În România, finanțarea educației ca procent din PIB a scăzut de la 4,24% în 2009 la 3,07% în 2011, și continuă să scadă potrivit datelor INS și estimărilor bugetare din ultimii ani. Media europeană s-a menținut în schimb în jurul valorii de 5%, înregistrând o ușoară scădere cu 2,9% între 2009 și 2011. Finanțarea universităților publice a scăzut cu aproape 30% între 2007 și 2013, iar alocația medie pe student a scăzut de la 1542 de euro/an în 2007 la 1222 euro/an în 2013, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

alb

 


 

consortiul universitaria cpeDecalogul propunerilor Consorțiului UNIVERSITARIA:

1. Alocarea a minimum 6% din PIB pentru educație;

2. Evaluarea și clasificarea universităților printr-un program internațional, neutru din punct de vedere politic și nesusceptibil de influențe și presiuni sociale;

3. Restructurarea finanțării publice a învățământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber și neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanță academică;

4. Adoptarea cadrului de finanțare multianuală a învățământului superior și a cercetării din România;

5. Adoptarea principiului de finanțare publică obligatorie a cercetării științifice cu minimum 1% din PIB;

6. Descentralizarea administrativă și responsabilizarea structurilor executive și academice din instituțiile de învățământ superior;

7. Inițierea și consolidarea programului „Inițiativa de Excelență Academică”, în scopul dezvoltării unor universități românești competitive internațional, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;

8. Reconstrucția instituțională a învățământului superior și cercetării științifice românești prin elaborarea și adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare și coerente;

9. Participarea și consultarea studenților în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;

10. Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor științifici din universități, similar celui din Academia Română și institutele naționale de cercetare.

 

 

 

[easymedia-gallery med=”1338″ filter=”1″]

Centrul pentru Politici Educationale

Centrul pentru Politici Educationale