„Ce știe? Ce poate? Ce valori are profesorul de mâine?”

IMagine doc pozitie

„Ce știe? Ce poate? Ce valori are profesorul de mâine?”, au întrebat Federația „Coaliția pentru Educație” și Centrul pentru Politici Educaționale, în cadrul celei de-a doua dezbateri „Dialoguri despre educație”, organizată în 28 iunie 2017 la București, iar cele mai multe răspunsuri au fost: empatie, adaptabilitate, creativitate și integritate.

Evenimentul a fost un exercițiu de consultare care și-a propus să atragă atenția asupra nevoii formulării unui profil de competențe pentru profesorii din România. În pregătirea dezbaterii 67 de profesori și persoane interesate de tematică au răspuns la aceste întrebări prin intermediul unui formular online, iar răspunsurile au conturat un tablou al principalelor așteptări și exigențe de la profesorul ideal.

Acesta este în principal un construct (democratic și tehnic) care descrie complexul de cunoștințe, abilități și atitudini, considerate necesare unei persoane pentru a profesa ca profesor. Fiecare elev, părinte și nu numai poate să numească caracteristici pe care le consideră necesare unui bun profesor. Însă, caracteristicile asociate unui profesor bun pot să se asemene sau să difere de la o perioadă la alta sau de la un grup la altul (ex. diferite categorii sociale, regiuni, țări). Construcția unui profil de competență și formalizarea lui la nivel național, al unei regiuni sau școli implică operații tehnice (formulare a competențelor) și selecția anumitor competențe din toate opțiunile posibile.

Cei 60 de participanți, profesori, reprezentanți a unor instituții, organizații non-profit sau companii și-au exprimat opinia cu privire la cunoștințele, abilitățile, atitudinile, aspirațiile de care ar avea nevoie profesorii în viitor. În opinia lor, în viitor, avem nevoie de profesori mai ales empatici, adaptabili, creativi (pedagogic), cu abilități de comunicare, integri, cu competențe digitale, dornici să învețe continuu, incluzivi, care respectă pe fiecare, curioși, dăruiți profesiei, cu respect față de profesie, autentici, responsabili colaborativ, care iubesc copiii, centrați pe nevoile elevilor și etici (în ordinea mențiunilor).

Deși sinteza acestor răspunsuri este rezultatul unui exercițiu restrâns, de explorare, cu rezultate care nu sunt reprezentative statistic și nu reprezintă în mod necesar poziția organizațiilor-gazdă sau una colectivă, aceasta ne oferă indicii privind punctele comune ale celor prezenți. De multe ori atât elevii și părinții, chiar și profesorii, nu știu ce așteptări și exigențe să atribuie rolului de profesor.

În alte țări europene există deja exemple pentru cum se poate realiza, implementa și obține un impact real prin intermediul realizării unui profil unitar de competențe al profesorului. Cu toate că practicile țărilor din Uniunea Europeană diferă foarte mult, unele și-au definit un profil de competență propriu-zis (Germania, Danemarca), altele au formalizat elemente de profil al profesorului sub forma unor standarde profesionale (Anglia – 2012, Franța – 2013), standarde de calificare (Irlanda – 2013, Suedia), cerințe, arii curriculare, rezultate minime de învățare pentru programele de formare inițială (Polonia, Irlanda, Spania, Austria) sau priorități, obiective și/sau recomandări de țară (Finlanda – 2007, 2017). Formalizarea profilului profesorilor în țările europene urmărește: ghidarea programelor de formare inițială și/sau continuă (Finlanda); guvernarea universităților și institutelor de formare (Polonia, Estonia, Austria, Spania); evaluarea furnizorilor de formare inițială și/sau continuă (Anglia); certificarea sau oferirea calificării profesorilor (Irlanda, Suedia) sau evaluarea performanței profesorilor și evoluției profesionale (Poloniei).

Estonia reglementează formarea inițială, inserția, formarea continuă și evoluția în carieră a profesorilor prin 2 documente normative: Cerințe cadru pentru formarea profesorilor (2000) și Standarde profesionale pentru profesorii din învățământul general (2013), special și vocațional (2014). Standardele profesionale includ competențe obligatorii și obționale respectiv indicatori de activitate organizați pe 4 nivele de performanță (vezi mai jos un extras).

Polonia are Standarde Naționale (2012, Ministerul Științei și Educației Superioare) care descriu modulele de studiu pentru formarea inițială a profesorilor (descriere generală, conținut și obiectivele practicii) și rezultatele de învățare (cunoștințe, abilități și competențe sociale). În plus, Polonia are un sistem complex de evaluare a profesorilor (cu focus pe calitate) și un sistem de evaluare a realizărilor profesorilor (bază pentru promovare).

Finlanda nu a introdus standarde naționale privind profilul profesorilor. Formarea profesorilor urmează principii generale/ priorități de țară. În acest sens, Finlanda a orgnizat în 2007 un Consiliu Consultativ pentru Dezvoltarea Profesională a Personalului din Educație, iar în 2017 Forumul Formării Profesorilor. Aceste forumuri au rolul să formuleze priorități, recomandări și să sprijine formarea profesorilor.

În viziunea noastră, profilul de competențe nu este nicidecum o înșiruire limitativă de calități și competențe, nu este doar un instrument de evaluare și tragere la răspundere, ci este un instrument complex care promovează și valorifică modele de bune practici, ridică standardele în educație, dar este și un îndrumar pentru profesori, pentru modelarea aspirațiilor acestora și ale elevilor.

Profilul de competențe este un instrument care ne poate apropia de împlinirea principalelor așteptări și exigențe din partea profesorul ideal, prin formularea unui model care poate fi cunoscut, asumat și promovat la nivel național.

Sperăm ca dezbaterea și sinteza rezultată să contribuie la propagarea acestei teme în spațiul public și înaintarea subiectului pe agenda publică, pentru a contribui, alături de alți factori, la creșterea calității actului educațional.

O analiză mai detaliată a tematicii, a rezultatelor dezbaterii și a propunerilor de realizare și implementare a acestui instrument găsiți aici și încurajăm toate persoanele interesate să se alăture dezbaterii din spațiul public pe această temă, precum și la nivelul decidenților din educație.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului “Dialoguri despre Educație: monitorizarea instituțiilor publice din educație, implicarea cetățenilor în luarea deciziilor”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation , sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank. Proiectul este implementat de Centrul pentru Politici Educaționale, în parteneriat cu Federația Coaliția pentru Educație (www.cpedu.dialoguriedu.ro).

Centrul pentru Politici Educationale

Centrul pentru Politici Educationale